Noua lege a cetățeniei din Ucraina nemulțumește comunitatea românească: România nu e pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie
O lege recent intrată în vigoare în Ucraina, care reglementează dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene, a stârnit îngrijorare în rândul comunității românești din țară. Actul normativ a devenit aplicabil din 16 ianuarie 2026 și stabilește condițiile în care poate fi recunoscută cetățenia multiplă, precum și lista statelor cu care Ucraina acceptă în mod explicit acorduri de dublă cetățenie.
Potrivit prevederilor, Ucraina permite cetățenia multiplă doar în relație cu cinci state: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Absența României de pe această listă a generat nemulțumire în rândul românilor din Ucraina, mai ales în contextul sprijinului acordat de București Kievului în ultimii ani.
În cazul statelor menționate în actul normativ, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără să fie obligați să renunțe la cea ucraineană. În plus, legea prevede că etnicii ucraineni din aceste țări pot deveni cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că limitarea listei la doar cinci țări și excluderea României reprezintă un semnal negativ transmis de autoritățile de la Kiev. În opinia sa, o astfel de selecție reflectă o subevaluare a României, în ciuda faptului că aceasta se numără printre statele care au susținut constant Ucraina în contextul conflictului cu Rusia.
„Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat, pentru Agerpres, Eugen Pătraş.
Legea care introduce dreptul la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului trecut, însă lista statelor cu care se aplică efectiv acest regim a fost adoptată de Guvernul ucrainean la data de 5 noiembrie 2025.
La momentul publicării listei, Ministerul de Externe al Ucrainei a precizat că selecția statelor urmărește o logică de parteneriat strategic și securitate.
„Se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”, a transmis, atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei.
Potrivit explicațiilor oficiale, la stabilirea listei țărilor „partenere” au fost avute în vedere mai multe criterii, printre care apartenența la G7, apartenența la Uniunea Europeană, aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pozițiile exprimate în organizațiile internaționale privind suveranitatea Ucrainei, existența unor relații strategice bilaterale, nivelul sprijinului financiar oferit Kievului, dar și alte elemente considerate relevante pentru interesul național ucrainean.
În acest context, românii din Ucraina privesc cu îngrijorare faptul că România nu se regăsește printre statele incluse, deși comunitatea românească este una dintre cele mai numeroase minorități din țară și există o implicare semnificativă a României în sprijinirea Ucrainei, atât la nivel politic și diplomatic, cât și prin ajutor umanitar și logistic.
