Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu 284 de voturi „pentru”, 2 „împotrivă”, 5 abțineri și un deputat care nu a votat, proiectul de lege care modifică Legea 217/2003 și Codul Penal, în linie cu recomandările Avocatului Poporului și cu prevederile Legii 26/2024. Pachetul legislativ, votat în calitate de for decizional, aduce măsuri esențiale pentru creșterea protecției acordate victimelor violenței domestice, printre care prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu și extinderea instituțiilor care pot solicita un ordin în numele victimei.
Președinta Comisiei speciale „România fără violență domestică”, Alina Gorghiu, a salutat adoptarea proiectului: „Astăzi este un moment cu adevărat important pentru victimele violenţei domestice, pentru societatea civilă şi pentru toţi cei care luptă, zi de zi, pentru protejarea lor. Mă bucur enorm că iniţiativa legislativă pe care am iniţiat-o, elaborat-o, depus-o şi susţinut-o în Parlament devine astăzi lege. Este un pas decisiv pentru siguranţa celor vulnerabili. Îmi doresc ca promulgarea să aibă loc cât mai repede.”
Potrivit acesteia, legea rezolvă vulnerabilități majore întâlnite în practică. Una dintre cele mai importante schimbări este prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu până la soluționarea cererii în primă instanță. În legislația anterioară, ordinul expira după cinci zile, lăsând victimele expuse în intervale în care agresorii puteau reveni. „Noua lege îl prelungeşte automat până la decizia primei instanţe, asigurând continuitatea protecţiei”, arată deputatul PNL.
Actul normativ prevede și că cererea pentru ordinul de protecție poate fi depusă nu doar de victimă, ci și de procuror, autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor sau furnizorii acreditați de servicii sociale. „Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor”, explică Gorghiu, subliniind că statul poate interveni din oficiu în cazurile cu risc major.
Judecătorul va fi obligat să realizeze propria evaluare a riscului chiar și în lipsa unui raport al serviciului de probațiune, evitându-se astfel respingerea cererilor din motive strict procedurale, deși pericolul este evident. O altă schimbare importantă este eliminarea posibilității ca victima să fie presată să renunţe la cererea depusă în numele său de instituții. „Este abrogată prevederea care permitea renunţarea la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe ciclu violenţă–renunţare–reviolentare”, spune Gorghiu.
De asemenea, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică. „Cea mai importantă schimbare: retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie”, afirmă deputatul, explicând că în multe cazuri renunțarea era rezultatul intimidării sau presiunilor exercitate de agresor. Această modificare permite autorităților să investigheze dosarele și să evalueze riscul real, chiar și atunci când victima nu mai are forța să continue procedura.
Proiectul include și completări ale Codului Penal, astfel încât violenţa domestică să fie tratată explicit ca o problemă de siguranță publică. „Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat”, precizează Gorghiu.
„Sper ca această lege să ofere protecţia reală de care victimele au nevoie”, a transmis în final președinta comisiei speciale, subliniind importanța implementării rapide a noilor măsuri.
