Europa se pregătește pentru o schimbare majoră în agricultură, odată cu acordul încheiat între eurodeputați și statele membre privind autorizarea unor plante obținute prin noi tehnici genomice (NTG). Aceste varietăți, capabile să reziste la secetă, boli sau poluare și chiar să ofere opțiuni alimentare cu mai puțin gluten, reprezintă rezultatul unor mutații genetice care nu implică introducerea de ADN străin. Acordul, anunțat în noaptea de miercuri spre joi și relatat de AFP, marchează un pas important în direcția modernizării sectorului agricol european.
Considerate de critici drept „noi OMG-uri”, noile tehnici permit adaptarea genomului plantelor fără a le transforma în organisme transgenice. Semințele rezultate sunt modificate genetic, însă diferența față de organismele modificate tradițional rămâne semnificativă. Marile sindicate agricole susțin cu entuziasm aceste tehnologii, argumentând că pot reduce nevoia de pesticide și pot aduce beneficii în contextul schimbărilor climatice, în timp ce organizațiile de mediu rămân prudente și semnalează posibile riscuri.
În Parlamentul European, eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd, raportoarea documentului, a numit acordul „un progres major”, afirmând că „această tehnologie va permite să se cultive plante rezistente la modificările climatice şi să se obţină randamente mai mari pe suprafeţe mai mici”. Și eurodeputatul francez Pascal Canfin a apreciat evoluția ca fiind „o veste excelentă” care poate oferi „mai multe soluții” în fața penuriei de apă.
Compromisul convenit relaxează regulile pentru o parte dintre NGT-uri, cele din categoria 1, considerate echivalente varietăților convenționale atâta timp cât modificările genetice sunt limitate. Totuși, plantele rezistente la erbicide sau produse insecticide nu vor putea fi introduse pe piață, în acord cu principiile dezvoltării durabile.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a susținut abordarea Comisiei Europene, considerând că o parte a acestor NTG-uri poate fi autorizată în condiții de siguranță. În schimb, agenția franceză ANSES a recomandat în 2024 o evaluare „caz cu caz” înainte de orice comercializare, invocând prudența privind posibile riscuri sanitare și de mediu.
Dezbaterile au fost îndelungate, dat fiind că editarea genomică era până acum încadrată în categoria OMG-urilor, a căror cultivare este aproape complet interzisă în UE, cu excepția porumbului Monsanto 810, prezent pe terenuri limitate în Spania și Portugalia. Simplificarea legislației era cerută insistent de Copa-Cogeca și de marii producători de semințe, care argumentau că UE riscă să rămână în urmă față de SUA și China, unde NGT-urile sunt deja permise.
În același timp, organizațiile de mediu și sectorul agriculturii ecologice avertizează asupra unei „pante periculoase”. ONG-ul Pollinis critică în special lipsa etichetării pe produsul final, aspect considerat „o atingere gravă adusă drepturilor fundamentale ale consumatorilor”. Conform acordului, prezența NGT-urilor de categoria 1 va fi menționată doar pe sacii de semințe destinați fermierilor, nu și pe alimentele rezultate.
Discuții intense au avut loc și în privința brevetelor. Eurodeputați și unele state membre se tem că noile tehnologii ar putea consolida poziția marilor companii și ar putea crea presiuni asupra fermierilor mici. Socialistul francez Christophe Clergeau a criticat ferm compromisul, declarând pentru AFP că „ne jucăm de-a ucenicii vrăjitori, le luăm consumatorilor libertatea de a alege” și „aruncăm agricultorii în brațele marilor grupuri internaționale”.
Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat oficial de statele membre și de Parlamentul European. Chiar și după adoptare, va trece o perioadă de câțiva ani până când primele alimente obținute prin NGT-uri vor ajunge efectiv în consum, deoarece testarea și procesul de comercializare sunt de durată.
